Stateam zilele trecute lungit pe pat. Gindurile pluteau undeva departe. Tre sa recunosc - erau undeva pe linga casa, pe linga Chisinau. Ma gindeam la multe, la viata, la ce am reusit sa fac, ce n-am reusit sa fac, ce puteam sa fac, etc. Ma gindeam la oamenii, care m-au inconjurat de-a lungul celor 37 de ani inca neimpliniti. Ma gindeam la persoana iubita, care nu este acum alaturi, dar pe care o IUBESC MULT in continuare.
Si stind intins asa, mai aruncind priviri ba in pod, ba in televizor, ba in laptopul drag, m-a prins un gind. Un gind, care merita sa fie transformat in realitate. Ma gindesc sa insir aici o serie de schite, materiale, sarje, eposuri, numiti-le cum doriti, despre oamenii ce mi-au facut bine, despre cei ce au fost mai putin draguti cu mine. Cu alte cuvinte despre oameni.
Am zis ca trebuie. Si o voi face. N-am sa scriu acum prima dintre acestea. Sincer, nu am nici timp (azi se joaca returul cu Inter si sint nitel complesit de niste emotii), dar nici dorinta, pentru ca sint cu gindul undeva in centrul Chisinaului.
Unica ce pot sa promit. Am sa incerc sa fiu sincer.
Комментариев нет:
Отправить комментарий